Cum faci un server de FiveM

1. Cheia de server de la Cfx.re

Orice server FiveM are nevoie de o cheie, care e gratuită. Intri pe keymaster.fivem.net cu contul tău de Cfx.re, apeși pe „New server key”, alegi tipul de server și adresa IP pe care va rula.

Cheia arată ca un șir lung de caractere și se pune în fișierul de configurare, la linia care începe cu sv_licenseKey. Fără ea, serverul pornește dar nu apare în listă și nu acceptă jucători.

Dacă schimbi găzduirea, poți edita adresa IP a cheii din același panou. Nu trebuie să faci una nouă.

2. Artifacts, adică serverul propriu-zis

Artifacts sunt fișierele care rulează efectiv serverul. Se descarcă de pe runtime.fivem.net, unde există două ramuri: una recomandată și una de test.

Ia varianta recomandată. Cea de test aduce funcții noi, dar și probleme, iar la un server la care vin oameni nu merită riscul.

Dacă serverul e găzduit, de obicei artifacts-urile sunt deja instalate și actualizate de host. La noi se actualizează din panou, cu o singură alegere din listă.

3. Framework: ESX sau QBCore

Framework-ul e ce transformă FiveM într-un server de roleplay: bani, joburi, inventar, proprietăți. Fără el ai doar harta din GTA V și nimic altceva.

ESX Legacy e mai vechi și are cele mai multe resurse gata făcute. Dacă vrei să pornești repede și să găsești ușor scripturi, e alegerea sigură.

QBCore e mai nou, mai curat scris și preferat de comunitățile care vor să modifice mult. Are mai puține resurse gata făcute, dar cele care există sunt de obicei mai bine întreținute.

Nu există o alegere greșită. Alege în funcție de ce scripturi vrei să folosești, pentru că mutarea de la unul la altul mai târziu înseamnă practic să iei totul de la capăt.

4. Baza de date

Toate framework-urile RP au nevoie de MySQL sau MariaDB. Acolo se salvează personajele, banii, inventarul și tot ce înseamnă progres.

Framework-ul vine cu un fișier .sql pe care îl imporți o singură dată, la început. După aceea resursele își creează singure tabelele de care au nevoie.

Un detaliu care contează: dacă baza de date rulează în alt loc decât serverul de joc, fiecare interogare face drumul prin internet. La un server RP cu sute de interogări pe minut, se simte. Verifică dacă host-ul ți-o dă pe aceeași mașină.

5. txAdmin, panoul de administrare

txAdmin vine inclus în artifacts și e cel mai util lucru de pe server. Îl folosești ca să pornești și să oprești serverul, să vezi consola, să dai ban sau kick și să programezi reporniri.

Cel mai important lucru pe care ți-l dă: repornire automată dacă serverul se blochează. Fără txAdmin, un server căzut la 3 dimineața rămâne căzut până te trezești tu.

Configurează de la început o repornire programată noaptea. Curăță memoria și prinde eventualele actualizări.

6. Primele resurse

Rezistă tentației de a instala treizeci de scripturi în prima zi. E cel mai frecvent mod în care un server nou ajunge să meargă prost fără ca nimeni să știe de la ce.

Pornește cu framework-ul, un sistem de inventar, unul de joburi și atât. Rulează așa câteva zile, uită-te în consolă la avertismente și abia apoi adaugă altceva.

Când adaugi o resursă nouă, adaug-o singură și verifică serverul după. Dacă apare o problemă, știi exact de la ce.

7. Înainte să chemi lume

Verifică trei lucruri: că serverul apare în lista publică, că reporneste singur după o oprire forțată și că ai o copie de siguranță a bazei de date.

A treia e cea pe care o sar toți și pe care o regretă toți. Un server RP fără backup pierde luni de progres al jucătorilor la prima problemă, iar aceia nu se mai întorc.